sâmbătă, 27 iunie 2009

Michael Jackson

Nu-mi aduc aminte cand l-am auzit cantand sau l-am vazut prima data intr-un videoclip. De fapt nici nu conteaza cand... il stiu parte din viata mea, din copilarie, din adolescenta, din maturitate, am crescut odata cu el. Nu am colectionat albumele lui dar asteptam cu nerabdare ''heal the world'' in discoteca. De cate ori aveam nevoie de speranta venea in minte aceasta melodie. Aveam nevoie sa decid ceva, ma gandeam la ''black or white''. Aveam impresia ca orice as face este neimportant si fara sens, apareau cuvintele ''they don't care about us''.... sau ‘‘the way you make me feel‘‘.... venea pe buze cand intalneam un tip langa care ma simteam plina de viata.... ‚‘‘earth song‘‘.... ma face sa plang ori de cate ori vad si traiesc iar si iar agonia si criza existentiala a planetei....
Michael Jchackson nu a fost pentru mine un idol, nu am dansat ca el, nu am cantat ca el, nu am nici macar un poster cu el. Dar il am in toti neuronii mei nu pentru ca am frecventat un club fan MJ ci pentru ca m-a patruns ca un virus nevazut si s-a replicat tot timpul, si-a dezvoltatat noi tulpini rezistente la schimbari si si-a imprastiat in toata fiinta mea ca marturia vremurilor, idealurilor, miturilor, dramelor, sperantelor pe care le traim toti, mai mult sau mai putin constienti, mai mult sau mai putin isteric.
Nu am plans pe strada sau in cabinet de fata cu ceilalti sa arat cata durere isterica mi-a produs vestea, am plans singura dupa ce asistenta mea a plecat, nu stiu daca am plans omul Michael Jakcson sau am plans viata mea cu toate etapele in care muzica lui a marcat ceva esential. Un amestec de dureri si bucurii extreme asa cum a fost si viata lui.
Cand am aflat dimineata vestea ca omul MJ a murit, am simtit cum ceva din tot corpul meu se scurge in picioare, cum parca ceva din mine moare odata cu el. Mesajele lui au ajuns pana la mine in timpul vietii lui si vad cum si moartea lui a ajuns pana la mine si m-a atins (ca in ‘‘the touch‘‘wink. Pote ca definitia pentru ''fan'' nu este ceea ce faci ci ceea ce esti sau ai devenit, intocmai cu modelul, dupa chipul si asemanarea lui. Poate ca am avut nevoie de 25 de ani sa realizez ca a fost ceva din el amprentat in mine. Imi aduc aminte un poster care parca si acum este nesters.... ''nu pot sa nu te iubesc'' zice el in traducere... iubire de barbat sau iubire de copil? poate amandoua si nici una traita complet. La vremea aceea el avea 30 de ani. A fost copilul care a crescut prea repede pentru a deveni prea repede barbat admirat, dorindu-si sa mai stea asa pentru a nu uita copilaria pierduta. Copil fara copilarie, barbat fara masculinitate.... dramatic.
Ceea respingi te va distruge. Ceea ce dai la spate te va lovi pe la spate. El s-a respins pe el fizic si ne-a spus in muzica, versuri si dans drama vietii lui. El a facut-o altfel... poti vedea povestea lui, istoria vietii lui in versuri si imagini. Nu a putut-o face direct pentru ca a fost un copil strivit in trecutul lui invatand frica si traind frica de a mai spune ceva, de a se apara, asa cum se vede prin toti porii lui cand este incoltit de acuzatii prea strivitoare pentru a le lua in spate, acuzatii care l-au doborat si de sub care nu s-a mai putut ridica, desi a fost declarat nevinovat. Prea tarziu insa… Sufletul lui copil ar fi dorit sa ramana intre copii dar sabloanele l-au transformat in pedofil. A vrut si sa demonstreze ca este barbat dar a fost ridiculizat si speculat din fiecare pozitie. Dupa cum a spus el (aprox.): Daca intri in aceasta lume stiind ca esti iubit si parasesti aceasta lume stiind acelasi lucru, inseamna ca ai facut fata la tot ce se sfla intre cele doua.
De fapt mai putin conteaza inceputul si sfarsitul... conteaza ce faci intre ele. Imaginea lui in transformare a fost controversata dar tocmai pe acel MJ l-am admirat. Si el a vrut sa ramana tanar pentru fani ca multe alte vedete care au facut acelasi lucru.. poate chiar mai mult… insa el a deschis larg drumul pentru restul, care venind din urma, s-a asuns dupa el, cel care era in fata si in lumina orbitoare a reflectoarelor. A fost sau nu pedofil? cine stie... poate ca acel baiat stie. A putut sau nu el, sa faca acei copii pe care i-a dorit? doar femeia aceea stie. De ce vrem sa stim? De ce nu putem lasa fiecarui om dreptul la misterele vietii lui? A suferit de o bloala de piele (vitiligo) sau a suferit o depigmentare? de parca mai conteaza.... oricum ar fi, tot complexat a fost ca el este altfel decat ceilalti copii… ‚‘‘ black or white‘‘.... oricum ar fi nu-i bine... eu si ca multi altii, l-am placut cu totul, de la inceput pana la fulgeratorul impact cu moartea, cu fiecare transformare si etapa... era el, tot el.
Am privit dincolo de el. Oare nu asa suntem si noi? Ne transformam mereu. si totuti noi ne putem ascunde in anonimat... el nu a putut. Cei care l-au urcat pe scena in adoratie l-au coborat in huiduieli. Ma intreb oare cine sunt cei care au ramas la fel? Poate cei care au trait asemeni lui sau ceva din drama lui. Poate ca aceeia au inteles cu adevarat mesajul lui si s-au identificat cu el (cu mesajul), si-au consumat in lacrimi cathartice drama si s-au vindecat (chiar si un pic). Este ceea ce a vrut el poate... sa ''heal the world''... mai putin pe el... nici n-ar fi putut, fugind, ca in multe videoclipuri. Iar cand s-a oprit, tot ce a strans in spate fugind, l-a strivit inca o data (cu tot cu inocenta, asa cum doar un copil mai poate fi pana o pierde in devenirea lui adulta) de aceasta data definitiv. Nu fac din MJ un erou ci poate ca reusesc acum, dupa 25 de ani sa fac din mine o persloana mai inteleasa, uitandu-ma in oglinda ca in cantecul ... ''man in the miror'' asa cum multi facem, fara sa stim ca se numeste oglindire in celalalt sau proiectie. Asta a insemnat pentru mine Michael Jacson.

vineri, 26 iunie 2009

Michael Jackson

Incredibil dar adevarat regele pop a inceput sa cante melodia vesnica purtata in pamant.
Cand auzi numele Michael Jackson spune tot despre cea ce a fost si cea ce a vrut sa fie Regele pop.
Restul detaliilor le gasiti aici

miercuri, 3 iunie 2009

Ion din Anina, primul om din Europa

12 Iulie 2005, de Catalin Pruteanu, Carmen Plesa

Ion a fost gasit intr-o pestera din Anina. De Vasile au dat tot in acea pestera, dar, cu toate ca se aflau la mica distanta unul de altul, Ion si Vasile nu s-au cunoscut niciodata, pentru ca Ion si Vasile au trait la 14.000 de ani distanta. Ion este de fapt o mandibula, dar nu orice fel de mandibula: este cea mai veche ramasita de homo sapiens din Europa descoperita pana in prezent.

Maxilarul de homo sapiens botezat Ion, vechi de circa 40.000 de ani, a fost descoperit in anul 2002 de un grup de speologi de la Timisoara intr-una din cele 200 de pesteri din Muntii Aninei. Dupa ce procedurile de datare s-au incheiat, cercetatorii au ajuns la concluzia ca osul nu este unul oarecare, ci reprezinta cel mai vechi rest de om modern din Europa. Pestera in care a fost gasita pretioasa fosila umana este partial inundata. Grupul de speologi timisoreni, Proacvagrup, care a facut istorica descoperire a fost nevoit sa treaca printr-un sifon, o galerie inundata complet, prin care se poate trece numai cu costum de scafandru si cu echipament complet.

Silviu Constantin, un speolog de la Institutul de Speologie "Emil Racovita" din Bucuresti, care lucreaza acum la pestera, ne-a relatat povestea descoperirii. "Acolo au avut surpriza sa gaseasca, pe langa alte oase care banuiau ca sunt de urs, de alte animale, o mandibula de om. Au scos mandibula, au dus-o la sectia din Cluj a Institutului «Emil Racovita»", povesteste Silviu Constantin. Mandibula trebuia insa datata si au fost gasiti cativa savanti straini dispusi sa ajute, pentru ca procedura datarii cu Carbon 14 nu este una ieftina, o astfel de procedura costand minimum 500 de dolari.

"L-am gasit pe profesorul Erik Trinkaus, un antropolog cunoscut, care a fost de acord sa faca datarile. In general, se fac probe duble, la laboratoare diferite, ca sa fim siguri. Acum lucrurile sunt evidente, pentru ca stim ca omul e vechi. Cand s-a scos mandibula, nu se stia cat de vechi este. Daca avea 10.000-15.000 de ani, nu era extrem de interesant. Varsta este de aproximativ 40.000 de ani. O sa gasiti in anumite articole cifra de 35.000-36.000 de ani, care este data in anii carbonici. Si este o diferenta intre anii carbonici si anii calendaristici! Eu tot ce va spun va spun in anii calendaristici. Mandibula este de homo sapiens, de om modern. Cel mai vechi om modern din Europa. Cele mai vechi resturi de om modern sunt in Africa, iar in Europa, pana la descoperirea din Muntii Aninei, erau undeva in jurul a treizeci si ceva de mii de ani", spune speologul Silviu Constantin/.

VECHIME. "Prin faptul ca in zona asta s-a gasit un rest de om modern mai vechi decat tot ce era cunoscut in Europa Occidentala, ne da indicatii ca putea fi un culoar de trecere pe aici in ceea ce priveste raspandirea populatiei de homo sapiens pe continentul nostru. Iarasi e important, pentru ca inseamna ca in aceeasi perioada, in Europa, homo sapiens traia in paralel cu omul de Neanderthal, doua specii diferite", afirma speologul. Omul de Neanderthal traia in Europa in aceeasi perioada in care primii oameni moderni, urmasii lui Homo erectus, populau Africa.

Problema care nu le dadea pace paleoantropologilor privea intalnirea dintre cele doua specii, in perioada de timp in care homo sapiens a plecat din Africa spre Asia si Europa. Fosila lui Ion, homo sapiens de la Anina, veche de 40.000 de ani calendaristici, este chiar din perioada in care populatiile de oameni moderni intrau in contact cu cele de neanderthalieni. "Aceasta este importanta fosilei", spune antropologul Jo"o Zilh"o, de la Universitatea din Portugalia. "Ramasitele de la Anina sunt exact din perioada in care homo sapiens intra in Europa, dar chiar in acele timpuri omul de Neanderthal disparea din Europa. Inevitabil s-au intalnit unul cu altul", spune Jo"o Zilh"o.

TEORII. Antropologii vor insa sa stie ce s-a intamplat cu neanderthalienii si care a fost cauza disparitiei acestora. Exista mai multe teorii, printre care cea potrivit careia populatia de oameni de Neanderthal a fost decimata de catre Homo sapiens. Dar mandibula lui Ion si alte fosile de om modern demonstreaza ca neanderthalienii si oamenii moderni nu s-au razboit intre ei, ci s-au amestecat, pentru ca Ion are unele trasaturi caracteristice omului de Neanderthal.

Cercetatorii au crezut la inceput ca omul, botezat la scurt timp Ion, a locuit chiar in pestera respectiva, in plina epoca de piatra. Dar, dupa investigatii ulterioare, s-a ajuns la concluzia ca pestera nu a fost locuita. Nu s-au gasit unelte, prin urmare Ion a trait si a murit in alta parte, dar, in cele cateva zeci de mii de ani de la moartea sa, mandibula a ajuns in adancimea pesterii. Dupa datarea cu Carbon 14, situl a devenit extrem de interesant pentru savanti.

VASILE. In urma cu doi ani, o alta descoperire i-a impulsionat pe oamenii de stiinta: un craniu aproape intreg, tot de homo sapiens, dar mai tanar cu 14.000 de ani ca Ion. Dupa ce a fost datat, craniul a primit si el un nume romanesc – Vasile. "Povestea cu Ion, Maria si Vasile care se plimbau prin pestera este falsa. E o mare diferenta intre ei", spune Silviu Constantin. "Ce este foarte important este ca s-a gasit acest depozit de oase de urs de pestera amestecate cu oase de capra, de cerbi giganti", adauga Constantin. Explicatia faptului ca in pestera nu s-au gasit alte oase umane este simpla: craniul este rotund si are mai multe sanse sa ajunga cat mai departe, pentru ca se rostogoleste.

SCHIMBARILE DE CLIMA. Resturile din pestera sunt in marea majoritate ale ursilor care isi aveau acolo barlogul. Unii dintre ei au fost prinsi de ape acolo. Unii au murit in timp ce hibernau nepasatori. Iesirile din galerie le-au fost astupate si acolo si-au gasit sfarsitul. Silviu Constantin ne-a precizat ca nu s-au gasit schelete intregi, ci numai fragmente dispuse in straturi, in functie de timpul geologic in care s-au format. "Din cate stim noi, pana acum este unul din cele mai bine documentate situri cu urs de pestera din Europa. Aici s-a lucrat cu multa, multa grija. Noi suntem o echipa internationala si s-a lucrat cu metode moderne si metodic, pentru ca doream sa stricam cat mai putin", spune speologul, care subliniaza si importanta geologica a descoperirii oaselor de animale.

Resturile au fost aduse de viituri, care au avut loc la intervale scurte de timp la scara geologica, in jur de 5.000 de ani. Din punctul de vedere al celor care se ocupa de paleoclimat este foarte interesant, pentru ca prezicerile care tin de evolutia viitoare a climei tin de intelegerea schimbarilor climaterice din trecutul geologic al Pamantului. Este nevoie de locuri in care sa se poata studia asa-zisele "episoade catastrofale", cand clima "a luat-o razna" intr-un interval foarte scurt de timp, cand au avut loc oscilatii rapide.

Pestera de la Anina este un loc ideal pentru studierea acestor fenomene. "Este foarte important, pentru ca am os de urs – care poate fi datat –, apoi am peste el o stalagtita, care si ea poate fi datata, apoi am iar os de urs, apoi, peste toate astea, vine o viitura", spune speologul de la "Emil Racovita". Cu o zi inainte sa ne intalnim cu echipa de cercetatori, acestia descoperisera cateva fragmente de fosile, care ar putea reintregi craniul lui Vasile, aflat acum la Cluj. Dupa ce vor fi studiate in totalitate, resturile scheletelor se vor opri la un muzeu din Resita.

OASE

Numarul pesterilor din Banat ajunge la cateva mii. Pestera cu oase de la Anina are o lungime totala de peste 1 kilometru, dar are foarte multe sifoane. Partea interesanta, cea in care lucreaza cercetatorii in prezent, are doar cateva sute de metri. Problema turismului la pestera nu se pune, din cauza dificultatilor legate de acces si o eventuala investitie in acest sens ar fi uriasa si inutila. Pestera prezinta interes doar din punct de vedere stiintific. Situl este deja un punct de referinta in materie de pesteri cu fosile. Anul acesta se vor strange la Anina in jur de 14 persoane, care vor lucra la excavari: grupul speologilor de la Timisoara, cei care au si facut marea descoperire, cercetatori de la Institutul "Emil Racovita" din Bucuresti, profesorul Erik Trinkaus de la Universitatea americana din San Louis, doi antropologi de la Universitatea din Lisabona, un cercetator de la Universitatea din Bordeaux, un profesor din Australia care studiaza compozitia izotopica, un francez care are doctorat pe urs de pestera si doua echipe de arheologi romani de la Universitatea din Resita. Pregatirile dintr-o zi normala de lucru se prelungesc pana spre orele 11:00-12:00. Trecerea prin sifon se face individual. Daca s-a intamplat ceva, esti pe cont propriu. Apa are o temperatura de 9-10 grade Celsius. Pe langa echipamentul pentru scufundare, trebuie carat in niste saci numiti "banane", echipamentul pentru munca propriu-zisa. Lucrul in pestera dureaza pana pe la 10:00-11:00 seara, dar se poate prelungi si dupa miezul noptii. Cel mai simplu lucru care se poate intampla este sa cazi cativa metri. Riscul cel mai mare este sa se intample ceva intr-un sifon: sa se agate buteliile sau vreun fir sau sa se petreaca un atac de panica. Ploile din ultima vreme au produs efecte si in subteran. A crescut nivelul apei.

MOS MARTIN

Silviu Constantin ne-a povestit o descoperire interesanta in privinta oaselor de ursi de pestera: "S-au facut studii izotopice pe caninii de urs si compozitia izotopica din dinti ne ofera indicii despre dieta animalelor. In general, cam toti ursii de pestera cunoscuti in Europa sunt plasati in categoria erbivorelor. Erau ei mari, erau fiorosi, dar tot zmeura mancau. La pestera cu oase, ursul era omnivor, adica manca cu salata, dar manca si carne. Acesta este primul urs de pestera despre care avem informatia ca vana si manca ce vana".

Protectie pentru pesteri

Pentru ca se afla pe teritoriul unei rezervatii naturale, pestera cu oase de la Anina este protejata implicit. Pesterile sunt clasificate in patru categorii, in functie de importanta, iar pestera cu oase s-ar inscrie la prima categorie. Unul din obiectivele campaniei de anul acesta este documentarea temeinica pentru intocmirea unui dosar care, dupa ce va fi aprobat, va pune situl in categoria A. "Numai prin faptul ca se gaseste pe teritoriul parcului capata automat statutul B. Dar nu este suficient. Noi vrem sa o promovam la categoria A. Asta inseamna acel dosar care se depune la Ministerul Mediului si la un moment dat se emite o hotarare de guvern prin care pestera este promovata la categoria A. Asta inseamna ca se interzice orice fel de activitate in afara de cea stiintifica. De exemplu, in pesterile de categoria B se poate practica ecoturismul", spune speologul Silviu Constantin. Inainte de 1989, existau custozi pentru pesteri, persoane care locuiau in apropiere si care primeau o retributie modesta in schimbul ingrijirii pesterii. Cu timpul, acest sistem n-a mai functionat, fiind inlocuit de catre cluburile de speologie, care au un numar de pesteri. "In toata zona Banatului exista credinta ca in pesteri se gasesc comori", spune speologul. Acesta este motivul pentru care pestera trebuie protejata, chiar daca este greu accesibila, iar intrarea nu este prea imbietoare. "Comoara" – maxilarul lui Ion si craniul lui Vasile – a fost deja descoperita, dar o masura de siguranta impotriva unor cautatori de comori care sa distruga situl nu este cu totul inutila. Deocamdata, tocmai pentru importanta ei stiintifica, locatia pesterii este tinuta secreta.

Jurnal National, 16 Martie 2007.